Proprietăţiile cerii sunt legate în mod direct de substanţele conţinute, dar şi de faptul că albinele adaugă mici cantităţi de propolis în interiorul fiecărei celule a fagurelui, în special în cele construite iniţial pentru larve. Ceara este are, astfel, proprietăţi:

- antiseptice;

- emoliente;

- antiinflamatoare;

- cicatrizante.

 

Ceara ajută pielea să aibă o structură netedă şi elastică (aspect), de aceea este mult utilizată în cosmetică, în prepararea diferitelor măşti. De asemenea este utilizată pentru epilare.

 

Principalele metode de administrare sunt:

 

Extern

(pe piele sau pe buze):

Singură sau combinată cu propolis brut, cu extract de propolis, răşini, ulei de floarea soarelui sau de măsline, în plasturi calzi (cataplasme), unguente împotriva:

- durerilor localizate extern;

- diferitelor afecţiuni şi/sau condiţii ale pielii ca acnee, infecţii ale pielii, bătături la picioare etc.

 

(Ca agent de protecţie pentru:

Buze

Sfârcuri

Alte părţi ale corpului

 

(Combinată cu alte produse naturale sau ingredienţi chimici în scopuri cosmetice.

Există mii de produse cosmetice care au ceara ca ingredient; la cea mai mare parte dintre ele, ceara este folosită ca şi compus care să dea consistenţa cerută de produsul final:

- măşti

- creme

- rujuri

- alifii

- plasturi

- săpunuri etc.

 

Intern

Administrare pentru boli ale gurii, nasului, sinusurilor, faringelui, laringelui:

În acest scop se face extragerea brută a cerii din stup, mai înainte de a se extrage mierea ("căpăcire"); acest tip de miere, care mai conţine mici cantităţi de miere şi mici cantităţi de propolis sau de polen, păstură, este mai bun decât tipul "clasic" de ceară deoarece conţine mai mulţi compuşi activi; metoda de administrare a cerii în această formă este de a o mesteca minimum 15 minute, apoi scuipaţi ce a rămas, sau mai bine înghiţiţi ce rămâne, în mici porţii. Ceara mai intră în componenţa gumei de mestecat cu propolis, cu uleiuri esenţiale etc.

 

Administrare orală (de înghiţit):

Ceara de albine este un bun emolient astfel că poate fi folosit, în afară de alte remedii, împotriva iritaţiilor interne sau chiar ale inflamaţiilor; poate fi folosită cu uşurinţă pentru calmarea iritaţiilor/inflamaţiilor gastro-intestinale.

 

Ca şi emolient

(agent care calmează sau linişteşte pielea sau o suprafaţă internă iritată, inflamată),

ceara poate fi folosită, intern, pentru boli ale intestinului gros, în special ale anusului şi rectului, intrând astfel în componenţa supozitoarelor (combinată cu extract de propolis, miere etc.). Ca supozitoare vaginale poate fi folosită la femei în tratatea diferitelor afecţiuni vaginale.

 

Regulile administrării cerii de albine

- mai întâi testaţi o posibilă alergie;

- începeţi cu doze mici;

- atenţie la data de expirare a produselor comerciale cu ceară de albine;

- verificaţi, dacă este posibil, dacă ceara provine de la o stupină organică; ceara cu reziduri chimice poate conduce la reacţii adverse;

- păstraţi ceara în locuri reci şi întunecate ;

- începeţi un program de detoxifiere înainte de a folosi ceara; mai întâi curăţaţi ţesuturile (pielea, mucoasele) unde o veţi aplica sau administra.

 

Contraindicaţii şi limite

Ceara de albine pură conţine în principal substanţe inerte, dar uneori poate conţine mici cantităţi de propolis sau/şi de polen care pot fi responsabile de anumite reacţii adverse (dermatite de contact alergice, cheilitele de contact - inflamaţii localizate la nivelul buzelor cauzate de diferite boli : eczeme, micoze, avitaminoze) şi nu ceara de albine .

Deci, ceara de albine, prin compuşii ei adiţionali, poate provoca şi ea reacţii alergice.

 

În timp ce ceara este aproape o substanţă inertă, compuşii amestecaţi cu ea pot avea o durată scurtă de viaţă.Ceara poate conţine cantităţi mici de bioflavonoide care pot fi distruse de expunerea excesivă la lumina soarelui. De aceea în tehnologia recoltării cerii din stup şi la conservarea ei trebuie avute în vedere aceste considerente.

 

Bibliografie:

Dr.Ştefan Stângaciu - Curs de apiterapie