Sindromul deopularii coloniilor este descries ca o agresiune brutala, cu efect ( de domino)in lant , asupra populatiei adulte din coloniile de albine. Depopularea se produce prin roire sau prin parasirea solitara a stupului de catre culegatoare. Nici roiul (de regula in extra sezon) nici albinele solitare, nu au sanse de supravietuire in afara stupului iar pierderile pot ajunge la peste 90%.
Foto 1. Moartea albinelor - CCD
Involutia rapida, de la o colonie puternica, populata cu multe albine la o colonie cu foarte putine albine sau chiar la disparitia totala a a albinelor se produce in conditiile cand ramele cu puiet capacit si rezervele de hrana (miere, pastura) sunt gasite de regula intacte. La final intalnim in stup gaselnita si alte insecte comensuale.
Depopularea este o stare de fapt cunoscuta si descrisa in literatura apicola sub diferite denumiri de peste 100 de ani. In functie de sursele de documentare si de datele de care dispunem, fenomenul a fost cunoscut si descris ca disparitiea coloniilor de albine, ca depopulare de toamna sau de primavera, ca boala de mai, ca mortalitate pe timpul iernii, ca boala albinelor solitare sau ca o noua boala, misterioasa, inexplicabila si cu etiologie necunoscuta, etc. Este cunoscut deasemeni si fenomenul de migratie a roiurilor in perioada de imultire si fenomenul de parasire a cuibului de albine in conditiile cand colonia este intens parazitata.
De-a lungul timpului si pana in present au fost incriminate mai multe cauze: germeni microbieni (bacterii, virusuri), fungi (Aspergilus) , acarieni (Acarapis, Varooa) , microsporidii (Nosema),lipsa de hrana sau hrana artificiala neconforma, tehnopatii (management defectos), tulburari gentice sau de comportament, intoxicatii subletale datorita insecticidelor, pesticidelor si medicamentelor si alte cauze, precum polen provenit de la plante modificate genetic sau radiatiile electromagnetice generate de telefonia mobile. Cu toate incercarile boala nu a putut fi reprodusa experimental si din acest motiv investigatiile continua.
Un studiu aprofundat prezentat de cercetatorii americani au demonstrat corelatia directa dintre CCD si existenta unei viroze nou aparute, provocate de virusul israelian al paraliziei acute (IAPV) si care a fost se pare a fost “importat” in SUA odata cu roiurle la pachet din Australia.
Specialistii francezi au atribuit pierderile de familii de albine din Franta folosirii unor insecticide sistemice in agricultura intensiva .
De asmenea, se considera ca aparitia in Europa a nosemozei cauzate de Nosema cerana este legata de o serie de pierderi masive de familii de albine.
Analizand in lumea animala modelele comportamentale individuale si sociale atat in mediul lor natural cat si intrun mediu artificial (creat in laborator ) Karl von Frisch, Konrad Lorenz si Nikolaas Tinbergen, (laureati ai premiului Nobel in 1973) au definit etologia ca stiinta(1966) . Pe baza acestor modele putem oare considera SDC ca o tulburare de comportament datorita scoateri albinelor prin tehnologii comerciale din habitatul lor natural? Avem deaface cu o dereglare a ceasornicului biologic mai ales prin hibridari si prin difuzarea de material biologic la mii de kilometri departare de biotopul lor natural ? Sau este vorba de altceva?
Nici un semn clinic invocat ca find specific sindromului depopularii coloniilor de albine nu este o noutate, toate sunt cunoscute de mult din literature de specialitate. Singura diferenta este amploarea fenomenului.
Incercand sa concluzionam se pune intrebarea : Acceptam o etiologie plurifactoriala si existenta unor factori favorizanti? Avem deaface cu o boala noua sau de un cumulul de factori. amplificat probabil datorita globalizarii si intensificarii schimburilor internationale?
Se pare ca ne confruntam in coloniile de albine cu o capacitate de raspuns diferita, la aparent acelasi cauze, datorata unui comportament instictiv de supravietuire in interactiunea cu tehnologiile apicole comerciale si cu mediul inconjurator schimbat artificial .
Pagubele sunt inestimabile si din acest mativ Uniunea Europeana subventioneaza apicultura iar Congresul American a alocat fonduri si a infiintat un grup de lucru alcatuit din cadre universitare de specialitate condus de reputatul om de stiinta Diana Cox Foster din cadrul departamentului de entomologie a Universitatii de Stat din Pennsylvania pentru a studia fenomenul.
Sanatatea albinelor noastre este in pericol si deaceea principala preocupare a crescatorilor de albine trebuie sa fie stabilirea adevaratelor cauze care duc la colaps. Supravegherea, prevenirea si combaterea bolilor la albine este o componenta majora in managementul apicol. Actiunea se desfasoara tot timpul sezonului activ prin examene clinice, anatomopatologice si de laborator. Recoltarea probelor pentru examenul de laborator este obligatoriu sa se faca de cel putin doua ori pe an primavara dupa iernat si toamna dupa ultimul cules. Stupul adaposteste o colonie cu zeci de mii de indivizi. Este foarte important ca atunci cand se recolteaza probe esantionul sa se refere la intreaga colonie si nu la cativa indivizi luati aleator. Un diagnostic corect- mai ales atunci cand ne confruntam cu o etiologie plurufactoriala nu se poate stabili pe un sigur test si nici nu poate fi precizat de un singur om. Este necesar sa lucram in echipa, iar apicultorul sau tehnicianul pregatit corespunzator, coordonator de diagnostic, sa aiba acces la informatiile si datele tehnice existente in stupina, sa stabileasca tipul si directia investigatilor de laborator iar in final pe baza rezultatelor obtinute sa concluzioneze asupra cauzelor si a masurilor de combatere si prevenire.
Americanii dispun de harta completa a genomului albinei si de tehnici de investigatie moleculare moderne. Laboratoare de diagnostic performante si programe de supraveghere active a coloniilor de albine avem si in Romania. Nu mai putem merge pe intuitie si nici pe hazard ci va trebui prin asocierea apicultorilor sa cerem sprijinul Centrelor Universitare din tara si sa cooperam cu Autoritatea sanitara veterinara in cazul cand intalnim asemenea fenomene. Ne putem apara coloniile de albine de bolile cosmopolite numai respectand prevederile programului strategic de supraveghere prevenire si control pe care il avem legiferat.
Depopularea coloniilor de albine- Agenda sanitar-veterinară
Autor: Dr.Dobre, 2009.
