articole

bulletGăselnița - Agenda sanitar-veterinară

Găselnița (molia) - Descriere:
.Moliile sunt fluturi mici, ale căror larve atacă diferite produse vegetale sau animale (făină, cereale, viță de vie, tutun, lână, ceară etc.). Fac parte din Ordinul Lepidoptera, familia Pyralidae (foto1).

 

molia cerii wax moth

 

Foto1. Fluture de găselniță.

.Se cunosc mai multe specii dar cele mai importante pentru apicultură sunt Galleria melonella - molia mare și Achroea grisella - molia mică .
.Atacul acestui parazit asupra coloniei de albine este atât de distrugător și pierderile atât de mari încât manifestările patologice au fost considerate boală și au fost desemnate de I. OGRADĂ (1982) sub denumirea de galerioză. Nici o stupină, nici o întrepridere apicolă ori cât de bine administrată ar fi nu poate să evite moliile cerii (4).

Molia poate să distrugă în câteva săptămâni conținutul unui stup abandonat sau ale cărui albine nu se pot apăra (2). Pagubele produse de găselniță constă în distrugerea fagurilor din stupii populați sau de la rezervă, precum și afectarea puietului de albine, pe care larvele moliei, prin perforarea pereților, prin cosumarea învelișului nimfal sau chiar al aripilor, prin decăpăcirea celulelor sau prin intoxicarea acestuia cu excreții îl compromite sau îl omoară. În plus galerioza se constituie și ca un mijloc de răspândire a altor boli atât în stup cât și de la o familie la alta.
.Distrugerile suferite pot varia foarte mult în funcție intensitatea atacului și de puterea coloniei de albine atacate. De la semne discrete de puiet tubulos, sau de zone limitate cu puiet parțial căpăcit, și/sau cu puiet care nu poate să eclozioneze, până la faguri distruși străbătuți de galerii pline cu larve de diferite dimensiuni, împâsliți cu urzeli bătătoare la ochi și pline de coconi.

Biologie și ecologie


Parazitul se întâlnește în stup sub formă de ou, larvă și nimfă.
ciclu evolutiv molia cerii wax moth.Ouăle. Galleria melonella-molia mare depune în medie 700 de ouă (400-1800) în grămezi de 100-200 de bucăți, pe care le lipesc în îmbinările și crăpăturile stupului, între resturile de ceară de pe fund sau chiar în celulele fagurilor . Achroea grisella -molia mică depune în jur de 200-300 de ouă.

 

Foto 2. Ciclul evolutiv al moliei cerii


.Larva eclozionează după circa 10 zile, este de culoare alb gălbuie, capul brun, are 3 perechi de picioare toracice și 4 perechi de picioare abdominale false.Pe măsură ce larvele cresc consumă din pereții fagurelui și construiesc galerii pe care le tapetează pentru protecție cu o țesătură fină mătăsoasă. Perioada larvră durează circa 30 de zile, după care împupează fie în fagure fie în nișele stupului. .
Nimfa (pupa sau crisalida) este învelită în cocon sau gogoașă. Gogoașa este lipită și chiar adâncită în lemn datorită unei secreții a larvelor care descompune celuloza. Fluturii care eclozionează părăsesc stupul de regulă noaptea.
Adultul (fluturele). Dezvoltarea de la ou la fluture depinde mult de temperatura mediului ambiant. La 27º C molia mare are nevoie de 50 de zile iar la 20º C de aproape 140 de zile. Molia mică are la o temperatură asemănătoare o perioadă de dezvoltare mult mai lungă (145 zile la 29º C).


Galleria melonella-molia mare

.Femela măsoară circa 13mm (9-17mm), are aripile cafenii pe marginea din față și mai gălbui pe marginea din spate. Cele două perechi de aripi fiind pudrate cu un praf fin alcătuit din solzișori care la atingere sunt îndepărtați. Masculul este mai mic și măsoară maxim 15mm. Achroea grisella -molia mică. Femela măsoară 8mm (7-11 mm) și are aripile colorate uniform, argintiu.

 

Evoluție

.Dezvoltarea de la ou la fluture depinde mult de tempertura mediului ambiant. In cursul verilor căduroase pot să apară până la 8 generații. In condiții favorabile de temperatură (30-40 ºC) ciclul complet de desvoltare al moliei este de circa 44 de zile.

.Fluturii eclozionați părăsesc noaptea stupul. Deoarece înapoi ajung numai femelele se pare că împerecherea are loc în afara stupului. Într-un an pot să apară vara mai multe generații (2-4), peste iarnă însă molia nu rezistă ca adult dar ierneaza ca ou sau ca forma larvara în ghemul de iernare.
.Moliile nu se deosebesc aproape de loc în modul lor de viață. După fecundare, noaptea (din mai până în septembrie), femela, pătrunde în stup sau în încăperile (dulapuri, lăzi) unde sunt păstrați la rezervă fagurii și depune oule cu ovipozitorul ei lung de regulă în locuri greu acesibile pentru albine.
.Larva după ecloziune își țese un giulgiu mătăsos unde nu poate fi atacată iar capul chitinos care a rămas afară nu poate fi înțepat. Pe măsură ce crește, larva înaintează în fagure, făcâdu-și galerii pe care le lărgește și le tapetează cu pâslă. Ajunsă la maturitate încetează hrănirea și se transformă în crisalidă.
.Atacul găselniței în cuib începe asupra fagurilor laterali, neacoperiți cu albine și se termină cu cei din cuib, unde parazitul își construiește galerii pe sub puietul căpăcit.

.Larvele după ecloziune se hrănesc cu substanțe organice din părțile neceroase ale fagurilor și cu polen. Aspectul este dezolant: puiet tubulos de regulă în linie dreaptă, zone limitate cu puiet parțial căpăcit sau cu puiet care nu poate să eclozioneze, celule deformate și faguri distruși străbătuți de galerii pline cu larve de diferite dimensiuni, împâsliți cu urzeli bătătoare la ochi și pline de coconi.
.În final fagurele este distrus în totalitate transformându-l într-un fel de pâslă. Albinele se pot apăra greu de acești dăunători ascunși în faguri. Larvele moliei sunt bine protejate de pânza tesută în jurul galeriei. La sfârșitul acestei faze omida împupează. fie în fagure fie în crăpăturile, colțurile sau nișele stupului, fie în resturile de pe fundul stupului.


Rezistență

.Supraviețuirea pe timpul iernii în colonia de albine și în depozite este posibilă sub formă de ou sau larvă la Achroea și de ou larvă sau pupă la Galleria. Frigul este cel mai mare dușman al moliei. La 0°C larva, nimfa și insecta mor în 12 ore. La temperatura de –9°C insecta moare în toate stadiile de dezvoltare după 2 ore iar la –15°C moartea se produce după 45 de minute.

Daune
.Găselnița este dăunătoare numai în stadiul larvar, când pătrunde în faguri și sapă galerii, distrugând celulele, consumând ceară (?), păstură, cămășile nimfale și resturi de puiet de albină. Când galeria se află între fundul celulei și puietul de albine, acesta în funcție de vârstă este afectat prin iritare când larvele se retrag către partea externă a celulelor, celulele fiind prelungite „în tub” de către albine în scopul de a crea spațiu pentru puiet; prin inconjurarea cu o mătase fină de către larva dăunătorului, puietul este împiedicat să iasă din celule de către firele de mătase. Celulele sunt parțial căpăcite iar albinele care încearcă să eclozioneze sunt de regulă malformate. In celule se găsesc excremente caracteristice pentru molia de ceară. De cele mai multe ori larvele sau nimfele mor și pot fi confundate ca puiet atacat de o boală infecțioasă. Familia de albine luptă greu cu puzderia de omizi care atacă fagurii și puietul, nu poate evacua puietul mort și în final este distrusă încetul cu încetul.

Combatere


Profilaxie
In familiile de albine
.Pentru prevenirea găselniței se recomandă întreținerea unor familii puternice, cu hrană suficientă și de bună calitate, cu cuibul strâmtorat în așa fel încât toți fagurii să fie acoperiți cu albine și cu urdinișul mic. Curățirea periodică a stupilor de resturile acumulate pe fund și care nu pot fi îndepărtate de albine se impune ca o necesitate.
În depozitele cu faguri de rezervă
.Încăperile în care se depozitează fagurii se curăță și se decontaminează anual. Ferestrele vor fi prevăzute cu site cu ochiuri mai mici de 1 mm. Dulapurile în care se păstrează fagurii, din punct de vedere tehnic trebuie să asigure o etanșietate perfecă..
.Reformarea anuală a fagurilor vechi purtători de germeni patogeni și de ouă de găselniță. Atenție cu fagurii din depozit care conțin miere, care sunt infestați cu ouă de găselniță și sunt introduși în coloniile mai slabe care necesită stimulare!

 

Măsuri curative
În stupină

.Se folosesc capcane luminoase pentru atragerea adulților și capcane cu clei și cu atractanți pentru capturarea acestora.(1). Aparatele electrice antiinsecte care acționează prin lumină ultravioletă și electrocutare pot fi încercate (moliile sunt flutururi de noapte ?) ca un mijloc de combatere nepoluant.
În familiile de albine atacate
.Stupii care au găselniță se controlează frecvent. Se îndepărtează fagurii puternic atacați iar la ceilanți se deschid galeriile cu un instrument ascuțit și se distrug larvele pentru a permite albinelor efectuarea operațiunilor de curățire și refacere a celulelor deteriorate. O familie atacată de găselniță nu poate fi apărată efectiv ci numai ajutată.

.Stupii care au găselniță se controlează frecvent, fagurii puternic afectați se îndepărtează iar la cei mai puțin afectați se deschid galeriile. Se îndepărtează manual larvele, pânzele și gogosile parazitului.

În depozitele cu faguri de rezervă
.Se îndepărtează fagurii atacați iar restul se decontaminează cu anhidridă sulfuroasă sau cu acid acetic glacial. Tratamentul termic al fagurilor (congelarea), în lăzi frigorifice, chiar și vara, circa 3 ore pentru distrugerea larvelor și a oulelor este salutar , în următoarele 3-4 luni nu se mai dezvoltă nici o molie. Pentru depozitarea fagurilor din toamnă până în primăvară este suficient un singur tratament termic. Tratamentul termic (congelarea), deși eficient, nu este recomandat în cazul fagurilor cu miere.
.Prevenirea apariției găselniței și distrugerea acesteia în fagurii din depozitul stupinei se face prin tratarea acestora acestora cu bioxid de sulf în spații ermetic închise. Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere (¼ baton pentru un corp de stup/50 gr sulf pentru un metru cub de spațiu), prin evaporarea soluției lichide sau prin folosirea recipientelor sub presiune (5 gr bioxid de suf pentru un corp). Deoarece bioxidul de sulf nu omoară oule tratamentul trebuie repetat la fiecare 2-3 săptămâni.
.Se poate folosi și acidul acetic glacial 2-3ml/1000cmc în spații închise ermetic. Dacă tratamentul se face în toamnă fagurii pot fi lăsați asfel până în primăvară.Inainte de folosire se țin 2 zile la aer. Acidul acetic combate și sporii de nosema.
.Alte substanțe chimice folosite în trecut ( naftalina, sulfura de carbon, bromura de metil,paradiclorbenzenul, etc) nu mai sunt de actualitate din cauza rezidurilor și a pericolelor pentru sănatatea apicultorului.


Metode biologice
.Studii privitoare la combaterea biologică a moliei cerii s-au făcut folosind germeni sporulați de Bacillus thurnigensis și Bacillus cereus. Metoda microbiologică are o acțiune specifică și se bazează pe faptul că microorganismele patogene pentru unele specii de insecte sunt inofensive pentru oameni, animale și albine. Bacillus thuringensis și Bacillus cereus pot ucide larvele și moliile cerii.. Pentru tratament fagurii sunt stropiți individual cu o soluție apoasă conținând spori bacterieni. Sporii pot rămâne viabili în fagurele artificial peste 18 luni și protejează familia de albine de atacul găselniței.

.Tratamentul este relativ laborios și costisitor, dar aplicat corect dezvoltarea moliilor este inhibată cel puțin un sezon apicol (8 luni).
.Larvele de găselniță pot fi distruse și de alte insecte ( musculița Dibrachis buceanus)dar metodele trebuiesc definitivate și generalizate. .(1)

Bibliografie

1. HRISTEA, Const. L. ; STUPĂRITUL (Tratat complet de apicultură)
Editura „Cartea Românească” .Ediția II-a București (?)
2.LOUVEAUX, Jean; ALBINELE SI CREȘTEREA LOR.
Editura Apimondia 1988
3. OGRADA, Ion; BOLILE ȘI DĂUNATORII ALBINELOR
Ediția II-a ACA București 1982
4.RITTER , Wolfgang; BOLILE ALBINELOR
Ed. M.A.S.T. 2000
5.VOLCINSCHI , Traian ; CEARA.
Centrul de Material Didactic și Propagandă Agricolă. București 1988

Surse imagini:
foto 1: http://www.wildaboutbritain.co.uk/gallery/files/2/4/0/WaxMoth8406.jpg
foto 2: http://agspsrv34.agric.wa.gov.au/ento/pestweb/images/waxmoth2degesch.jpg

 

mailAutor: Dr.Dobre, 2009.