Sistemul nervos central, la albină, este format din creier şi lanţul nervos ventral (organe ce asigură relaţiile albinei cu mediul exterior şi comandă mişcările) precum şi dintr-un sistem somatogastric asemănător sistemului nervos simpatic, sistem ce procesează informaţiile senzoriale ce vin de la organele interne şi comandă funcţiile acestora (circulaţia, respiraţia, digestia, etc.)

Creierul, la albină, este foarte bine dezvoltat, în comparaţie cu alte insecte, şi rezultă din asocierea ganglionilor cefalici.

Cele 3 părţi principale ale creierului albinei sunt: protocerebrum-ul, deutocerebrum-ul şi tritocerebrum-ul.

Protocerebrum-ul formează partea cea mai voluminoasă a creierului. Este localizat în partea frontală, superioară, a capsulei cefalice. Prezintă doi corpi pedunculaţi. Funcţia acestora este foarte importantă, ei coordonând diferite activităţi cerebrale.

Datorită faptului că este legat direct, prin intermediul nervului optic de cei doi ochi compuşi şi oceli, protocerebrum-ul este considerat a fi centrul vederii.

Deutocerebrum-ul este situat pe partea inferioară a lobilor protocerebrali. Este legat de doi nervi antenari groşi, unul senzitiv, prin intermediul căruia deutocerebrum-ul primeşte informaţii senzoriale de la antene şi unul motor prin care acesta timite comenzile către muşchii antenari.

Tritocerebrum-ul este situat în partea anterioară a lobilor antenari. Este puţin dezvoltat. Este conectat cu nervul labrului şi cu nervul pericardial care controlează activitatea glandelor endocrine.

Cel mai dezvoltat creier ( vorbind de masa şi volumul lobilor protocerebrali şi deutocerebrali), pe ansamblu, este al trântorelui (datorită şi lobilor lor optici foarte dezvoltaţi), urmat de cel al albinei lucrătoare. Matca are cel mai mic creier.

Lanţul nervos ventral

La albină, lanţul nervos ventral este format din ganglionul subesofagian şi lanţul nervos ventral porpriu zis.

Ganglionul esofagian este situat spre partea inferioară a capului, spre esofag, şi este format din trei ganglioni uniţi, ce se unesc cu creierul în partea lor superioară. Din aceşti ganglioni pornesc o serie de nervi: nervii maxilari, mandibulari şi labiali. Spre partea posterioară ganglionul esofagian se leagă cu prima pereche de ganglioni toracici, deci, prin aceştia, au legături nervoase cu întreg lanţul ganglionar.

Lanţul nervos ventral este format în total din 7 perechi de ganglioni, două dintre aceste perechi de ganglioni fiind situaţi în torace iar cinci în abdomen. Datorită faptului că aceşti ganglionii sunt uniţi între ei printr-un cordon dublu, sistemul ganglionar din care fac parte a fost denumit "scalariform". În funcţie de poziţia pe care o ocupă în corpul albinei, ganglionii inervează organe anatomice diferite:

Ganglioni		Organele inervate
Ganglioni toracici	prima pereche.	prima pereche de picioare.
	a doua pereche.	a doua şi a treia pereche de picioare, a doua pereche de aripi şi muşchii toracelui (muşchii zborului).
Ganglioni abdominali.		aparatul respirator, tubul digestiv şi organele genitale.

Schimburile informaţionale între sistemul nervos central şi mediul înconjurător se realizează prin medierea nervilor (senzitivi şi motori). Astfel, prin nervii senzitivi informaţiile colectate de la receptorii aflaţi pe tot corpul albinei sunt transmise ascendent, sub forma impulsurilor nervoase, spre sistemul nervos central care le prelucrează şi apoi transmite comenzile motorii muşchilor care realizează mişcarea diferitelor părţi ale corpului albinei, a picioarelor şi aripilor, deci prin intermediul cărora se realizează mersul şi zborul.