Creșterea mătcilor - Creșterea reproducătorilor

 

 

 

matcă și albine.Calitatea mătcii este un factor decisiv pentru obținerea unor producții ridicate. De aceea achiziționarea sau creșterea în sistem propriu de mătci valoroase trebuie să fie prioritară pentru fiecare apicultor interesat să valorifice superior culesurile de producție.

.Pentru obținerea mătcilor pot fi folosite mai multe metode: obținerea și folosirea mătcilor din roiurile naturale sau a botcilor din familiile orfane sau care își schimbă liniștit matca, folosirea cutiei Jenter, decuparea fagurilor cu ouă și transvazarea larvelor.

.albinuța Obținerea și folosirea mătcilor din roiurile naturale

.Atunci când familia de albine roiește, albinele lucrătoare construiesc numeroase botci de roire, în special pe marginile laterale și de jos ale fagurilor. Botcile formate de albine în perioada frigurilor roitului pot fi folosite la obținerea mătcilor tinere.

botci de roire

Astfel, pe măsura formării botcilor și ajungerii lor la maturitate, acestea sunt tăiate cu o bucată de fagure cu o zi sau două înainte de eclozionarea mătcii (botcile mature, din care mătcile trebuie să eclozioneze în curând se recunosc după culoarea lor mai închisă și după culoarea căpăcelului, care este mai deschis la culoare, cu aspect fibros și ros parțial). Botca de roire se detașează din fagure cu ajutorul unui cuțit ascuțit, preferabil încălzit, împreună cu o bucată de fagure lată de 1-1,5cm și se altoiește pe un fagure, clădit, mai închis la culoare,din care au ieșit câteva generații de puiet, de preferință cu puiet căpăcit și coroniță de miere în partea superioară , într-o familie orfană sau roi artificial nou înființat.

Pentru a obține botci de la o familie anume se poate folosi metoda intrării în frigurile roitului a acestei familii de la care se urmărește luararea botcilor. Pentru aceasta coloniei i se asigură primăvara devreme cele mai bune condiții de dezvoltare, de creștere a unui număr mare de puiet și albine tinere (hrană suficientă, cuib strâmtorat pe cât mai puțini faguri, pentru păstrarea unui regim termic adecvat, matcă de 1an, stup protejat de curenții de aer). În a doua jumătate a primăverii (în luna mai), când familia este în plină dezvoltare, cu multe albine tinere, se sistează introducerea ramelor noi folosite la extinderea cuibului și se ține cuibul strâmtorat. Adițional se întărește cu puiet căpăcit, gata de eclozionare. Surplusul de albine tinere, înghesuiala în stup, lipsa spațiului de depozitare a mierii și a celulelor goale necesare pontei mătcii vor determina familia de albine să intre în frigurile roitului și să construiască un număr mare de botci pe care apoi apicultorul le poate folosi după necesități.

Din familia intrată în frigurile roitului pot fi luate botcile cu întreaga ramă, nemaifiind necesară tăierea lor, pentru formarea unui roi artificial, lăsându-se pe ramă doar o botcă sau două, bine crescute de albine, restul botcilor distrugându-se.

Din botcile de roire se pot obține mătci cu abdomenul foarte bine dezvoltat și prolifice însă sunt roitoare, ca și familiile din care au fost crescute, caracterele ereditare moștenindu-se din generație în generație. De aceea folosirea acestora în înmulțire nu este recomandată, producția de miere sau polen putând fi compromisă de intrarea în frigurile roitului a familiilor ce folosesc astfel de mătci.

.albinuța Obținerea mătcilor din botcile familiilor orfane

.Atunci când își pierd matca în mod subit, pentru a-și crește o nouă matcă, albinele iau în creștere larve de vârstă tânără și construiesc, de obicei pe mijlocul fagurilor, botci.

botcă de salvareMătcile care eclozionează din aceste botci au, de obicei, abdomenul triunghiular și sunt mai mici decât mătcile provenite din botcile de roire. Albinele, atunci când își dau seama că au rămas fără regină, se neliniștesc, se panichează, și hrănesc abundent larve alese din cuib, dar sunt luate în creștere și larve de vârstă mai înaintată decât cea optimă pentru creșterea unei regine (mai mari de 12 ore). Din aceste larve se vor dezvolta mătci inferioare din punct de vedere al calităților urmărite (prolificitate, productivitate, etc.) care, având o vârstă mai mare atunci când au fost luate în creștere, vor ecloziona și mai repede și își vor omorî rivalele, adică mătcile cu vârsta potrivită, relativ de calitate.

Apicultorul poate să detașeze cele mai frumoase botci de pe fagure, folosind un cuțit ascuțit și să le altoiască pe alți faguri din alte familii orfane sau nuclee sau să ia ramele pe care aceste botci apar și să formeze roi artificiali, iar la familia orfană din care a prelevat botcile de salvare să lase doar o botcă, cea mai dezvoltată. Matca care va ieși din această botcă va avea rezultate satisfăcătoare pentru un an, după care trebuie schimbată.

.albinuța Obținerea mătcilor din botcile de schimbare liniștită

.Când matca este bătrână, epuizată sau când este mutilată în urma unui accident sau a intervenției apicultorului, albinele cresc maximum 2-3 botci, mari, pe partea centrală a fagurilor din care vor ieși mătci de calitate. În lumea apicolă se consideră că aceste mătci, provenite din botci de schimbare liniștită, sunt cele mai bune. Apicultorul poate obține botci de schimbare liniștă în trei faze:

1. Stabilirea familei sau a familiilor de albine recordiste cu calități biololgice și productive deosebite.

2. Amputarea cu ajutorul unei forfecuțe a aripilor anterioare sau a unui picior din față a mătcii care trebuie schimbată din cauza vârstei înaintate, dar fără să se provoace rănirea sau strivirea unei alte părți anatomice vitale (cap, torace, abdomen) astfel încât matca să-și poată continua ouatul în condiții normale.

aripa mătciiDin cauza acestei infirmități aparente (matca nu se folosește de aripi pentru depunerea ouălor) albinele din familia respectivă hotărăsc înlocuirea ei prin schimbare liniștită. Ele construiesc 2-3 botci pe mijlocul fagurilor în care matca va depune ouă, silită de lucrătoare, apoi vor hrăni din abundență,cu lăptișor de matcă, larvele din aceste botci ca viitoarele mătci să beneficieze de condiții optime de dezvoltare încă de la începutul creșterii.

3. La 10-12 zile de la amputare se face un control la care se urmărește prezența, numărul și poziția botcilor. Când botcile ajung la maturitate (12-14 zile) se procedează la scoaterea (decuparea) botcilor și se formează tot atâția roi câte botci sau rame cu botci sunt, la care se mai repartizează încă doi faguri cu puiet căpăcit, gata de eclozionare și miere, din aceeași familie în care au crescut botcile, precum și o ramă cu fagure artificial destinat clăditului.

Dacă dorim să producem în continuare botci crescute în condiții de schimbare liniștită, lăsăm matca infimă mai departe în stupul său. Cuibul se completează cu 2-3 faguri clădiți de la rezervă și 2-3 faguri numai cu puiet căpăcit de la alte familii de albine . Conform aceluiași ciclu de 12-14 zile, situația se repetă, în cuib sunt 2-3 botci mature, aproape de eclozionare cu care se procedează la formarea roiurilor sau a nucleelor. Repetarea acestor operații se face până se obține întregul necesar de mătci de care este nevoie pentru înlocuirea mătcilor necorespunzătoare și pentru dezvoltarea efectivului de familii de albine din stupină. La ultimul ciclu, când nu se mai dorește obținerea de botci, în familia respectivă se lasă o ramă cu o botcă, urmând ca matca care eclozionează să o înlocuiască pe mama ei vârstnică și infimă.

Roii astfel formați, cu mătci crescute prin schimbare liniștită, se stimulează din două în două zile cu câte 300-400g sirop de zahăr în concentrație de 1:1 până ce matca începe să depună ouă. După ce roii cu mătci tinere și-au dobândit autonomia necesară unei familii în dezvoltare, se procedează la unificarea familiilor ale căror mătci trebuie să fie înlocuite cu aceste mătci tinere, astfel:

Varianta 1. Într-o dimineață liniștită se înlătură din stup matca veche ce urmează să fie schimbată și familia de albine se lasă în starea de orfanizare până către seară. Acest interval de timp permite dispariția totală a orcărei urme de feromoni, ceea ce face ca populația familiei respective să accepte cu ușurință prezența altei mătci sau chiar să o prefere. Se procedează apoi la transvazarea ramelor cu faguri și populația de albine din stupul organizat în familia-roi cu matcă tânără, intercalând, după încetarea zborului, între cele două grupe de rame un hrănitor cu 500g sirop de zahăr în concentrație 1:1. În ziua următoare se scoate hrănitorul și se apropie ramele transvazate de cele din familia primitoare.

Varianta 2. Treptat, zilnic, se iau în cursul dimineții câte 1-2 rame cu puiet și albina acoperitoare din familia cu matca veche ce trebuie înlocuită și se introduce după ultima ramă din familia nouă cu matca tânără. În felul acesta culegătoarele (care sunt mai agresive și acceptă mai greu matca nouă) se întorc în familia de la care au fost luate iar doicile, care sunt albine tinere, blânde, rămân să crească puietul de pe fagurii respectivi. Când familia care urmează să fie desfințată prin unificare nu mai are decât 4-5 rame cu populație, tot în cursul dimineții, se înlătură matca veche, epuizată, lăsându-se familia orfană până după-masa, seara, când se transvazează în familia primitoare după același procedeu ca în varianta 1.

.albinuța Folosirea cutiei Jenter

cutia Jenter.Cutia Jenter este un dispozitiv format din mai multe piese din plastic, ce permite creșterea mătcilor în botci artificiale, din plastic, fără a mai fi necesară transvazarea larvelor, matca ouând direct în botcile fixate în bloc, în fâșia de plastic sub formă de fagure. Este o metodă bună, având în vedere că mătcile obținute sunt de calitate, fiind obținute devreme, ouăle fiind depuse direct de matcă în botci, însă este o metodă costisitoare de timp și operații, fiind preferată mai puțin de producătorii de mătci în sistem comercial.

 

.albinuța Decuparea fagurilor cu ouă

.A doua zi după ce familia doică a fost pregătită (orfanizată, hrănită stimulativ cu sirop de zahăr și turte proteice), din cuibul familiei de prăsilă (donatoare de ouă sau larve) se scoate un fagure ce conține larve în celule de lucrătoare, în vârstă de 1-2 zile, care se duce într-o cameră încălzită. Pe o masă, cu ajutorul unui cuțit bine ascuțit și încălzit se taie fâșii de fagure, care să conțină fiecare câte un rând de celule. Pentru creșterea mătcilor se folosesc doar celulele din partea superioară și de mijloc a fagurelui. Fâșiile de fagure se așează pe masă și fiecare se taie la jumătate din înălțimea celulelor. Apoi fâșiile se taie în bucăți separate, astfel ca fiecare bucățică de fagure să aibă o celulă cu larvă. Celula este lărgită la gură, mai apoi, cu un bețișor de lemn gros de 6mm, rotunjit la vârf, cu atenție, fără a atinge și răni larva. Apoi, cu ajutorul cerii topite, celulele se lipesc de suporturi în care se scufundă repede baza celulei. În cazul folosirii directe a botcilor se pot folosi diferite forme de suporturi (pene, coadă de rândunică, pătrate cu tije, etc). Pentru a pregăti fagurele în care se vor fixa suporturile cu celulele naturale retezate și lipite cu ceară, este bine ca acest fagure să fie introdus în cuibul familiei doici câteva ore, ca să se încălzească (se poate folosi, în acest sens, și o cameră bine încălzită), fixarea suporturilor cu botci făcându-se astfel mult mai ușor. Ei trebuie să fie mai închiși la culoare (în care s-au crescut câteva generații de puiet, să conțină predominant celule de lucrătoare și să aibă în partea superioară o coroniță de miere.

Celulelele cu larve se pot fixa pe suporturi triunghiulare (pene) din pacaj sau lemn construite din scânduri subțiri, lungi de 35mm, cu o grosime de până la 2mm, lățimea la capătul unde se lipesc celulele de 15mm iar vârful ascuțit. Penele se înfing pe ambele fețe ale fagurelui în formă de zig-zag. Vârful ascuțit trebuie să ajungă în peretele din mijloc al fagurelui (foița artificială pe care s-a construit). Distanța dintre pene este de 3mm iar dintre rânduri 5mm, astfel că pe o față de faguri se pot fixa 4 rânduri de 10-12 pene fiecare. Rama cu pene se așează în mijlocul cuibului familiei doici, între două rame cu puiet căpăcit. Dacă există mai multe rame cu larve de mătci la creștere, între aceste rame se pun, intercalați, faguri cu puiet căpăcit.

.Atunci când, în locul penelor, se recurge la fixarea celulelor de larve pe suporturi de lemn (25/25mm, cu grosimea de 5,25mm), lipirea se face ca și pe penele triunghiulare. Suporturile se fixează pe 3-4 speteze de lemn care se introduc în rama de creștere pe niște canale tăiate în corpul ramei, cu celulele îndreptate în jos. La o familie crescătoare se pot da între 40 și 60 celule cu larve din care vor rezulta între 30-40 botci de bună calitate, botci care apoi se vor folosi după necesități (formare de nuclee, roi artificiali, recuperarea unei familii orfane, etc.).

.Metoda are dezavantajul că fagurele clădit din care se taie fâșiile nu se mai recuperează.

.albinuța Transvazarea larvelor

.Această metodă este folosită, datorită eficienței, rapiditățății și bunelor rezultate obținute în urma aplicării ei, în stupinele mari și majoritatea crescătoriilor comerciale de mătci și are două variante: mutarea larvelor în botci fără hrană larvară, lăptișor (transvazare uscată sau simplă) și mutarea larvelor în botci în care există lăptișor (transvazare umedă sau dublă).

 

.ramă cu botciPentru executarea lucrărilor este nevoie de rame de dimensiunea celor din cuib, cu lateralele groase (lățimea de 20-30mm), prevăzute cu șanțuri în care vor intra șipcile cu botci. Acestea sunt prevăzute cu găuri în care vor intra piciorușele botcilor artificiale, suporții pentru botci sau de care se vor lipi botcile confecționate din ceară. Pe o șipcă de creștere se pot monta până la 14 botci. Într-o ramă de creștere se pot pune, la distanțe egale, 3 leațuri cu botci. Distanța dintre leațuri (între 5 și 8 cm) permite scoaterea și introducerea acestora cu ușurință în rama de creștere și îngăduie albinelor să clădească botcile fără a fi înghesuite.

.Apicultorii care doresc să obțină doar câteva mătci pe an pot folosi botcile din ceară. Acestea se confecționează în felul următor: ceara se topește într-un vas, pe aburi sau într-un vas înconjurat de apă foarte caldă, ca să nu se ardă, apoi, cu un șablon de lemn sau de sticlă, se trece la confecționarea botcilor.

.Șablonul se construiește din lemn de tei strunjit, are o lungime de 10cm, unul din capete este ușor rotunjit și puțin conic, având un diametru de 8,5mm. Pentru scurtarea timpului necesar confecționării botcilor, pe un suport pot fi montate mai multe șabloane (bețișoare) de acest fel. Alături de vasul cu ceară topită se pune un vas cu apă rece în care se introduce vârful bețișorului, să se umezească, astfel că ceara nu va adera de șablon. După ce ceara s-a topit, se cufundă în ea vârful bețișorului, de 3-4 ori. De fiecare dată când se introduce bețișorul în ceară se scufundă din ce în ce mai la suprafață astfel ceara de pe bețișor se îngroașă sub formă de cupă. Când stratul de ceară de pe bețișor este destul de gros se scoate afară din ceară, se introduce în apa rece ca ceara să se întărească și, învârtind bețișorul între degete, se detașează începutul botcii, cupa. Când s-au strâns mai multe cupe, se lipesc cu ceară topită de suporturile de botci din lemn care apoi se montează pe șipcile port-botci. Ramele cu șipci se introduc pentru 24 de ore în familia doică, între ramele cu puiet. Ținerea ramelor cu botci din ceară în familia de creștere face ca albinele să modeleze și să curețe aceste potirașe, să le pregătească pentru primirea larvelor.

botcă artificialăBotcile de ceară nu sunt potrivite pentru crescătorul de mătci ce lucrează în sistem comercial. Acesta folosește botci artificiale, din plastic, care se montează direct pe șipci prin intermediul unui picioruș sau a unui sistem de prindere format dintr-o altă piesă.

Pentru a efectua transvazarea, apicultorul trebuie să folosescă o lanțetă de transvazare. Aceasta este un instrument, din metal (lanțetă germană) sau bambus și material plastic (lanțetă chinezească).

lanțetă chinezească- lanțetă chinezească.

lanțetă germană -lanțetă germană, de metal.

În magazinele ce comercializează echipament apicol există o varietate de lanțete, inclusiv instrumente semi-automate de recoltare a larvei din celulă.

 

Transvazarea simplă (uscată) se realizează prin depunerea directă a larvelor în vârstă de cel mult 12 ore în botca artificială.

transvazareMutarea larvelor se face ridicându-se larva împreună cu o parte din lăptișorul care se află sub ele. După introducerea botcilor cu larve transvazate în familiile crescătoare albinele doici vor lua imediat în primire larvele transvazate și le vor hrăni din abundență cu lăptișor. Procentul de acceptare de către albine a larvelor transvazate depinde de modul în care acestea au fost luate din celulă, dacă nu au fost rănite în timpul transvazării, dacă au fost luate cu destul lăptișor de matcă, dacă nu s-au deshidratat din cauza lipsei acestuia sau din cauza ținerii, la transvazare, a larvelor în mediu uscat, abundența hranei în natură, dacă familiile doici au fost stimulate, etc. Pentru transvazarea simplă recomand lanțeta chinezească, prin folosirea acesteia operația de mutare a larvei desfășurnându-se rapid, eficient și cu deranj minim a larvei.

.Mai jos este prezentat graficul lucrărilor ce se execută pentru creșterea, în serii, a reginelor, folosind transvazarea simplă. În funcție de data calendaristică aleasă pentru prima transvazare se stabilește și datele celorlalte lucrări, respectând zilele indicate.

 

Transvazarea dublă (umedă) se deosebește de prima transvazare prin faptul că larvele se pun în botci care conțin deja lăptișor sau un alt produs special preparat.

lăptișor în botcăPentru ca lăptișorul să aibă același conținut specific cu al larvelor transvazate (larve în diferite stadii de dezvoltare sunt hrănite cu lăptișor diferit ca și compoziție, specific vârstei) și acceptarea să fie, deci, mai bună, unii apicultori recurg la dubla transvazare: inițial se face o transvazare simplă, uscată, iar după acceptarea larvelor, la 12-24 ore de la introducerea acestora în familiile crescătoare, larvele transvazate uscat se înlătură și în locul locul lor se transvazează alte larve. În felul acesta larvele puse a doua oară în botci beneficieză încă de la început de lăptișor din abundență, specific vârstei, ceea ce permite obținerea unor mătci de o calitate foarte bună. Pentru înlăturarea larvelor transvazate prima dată în botci recomand folosirea lanțetei germane, de metal, deoarece este rigidă și permite luarea cu ușurință a larvei din lăptișor.

.În crescătoriile comerciale sunt folosite doar botcile artificiale, din material plastic.

După transvazare, ramele cu botci artificiale se introduc în familiile doici, familii orfanizate cu multe albine tinere, producătoare de lăptișor. Acestea vor lua în primire larvele din botci și le vor hrăni din abundență cu lăptișor de matcă. În continuare larvele pot rămâne în aceste familii și vor fi crescute în lipsa mătcii până la recoltare sau pot fi mutate în compartimente separate prin gratii Hanneman de cuibul famiilor cu matcă.

burete cu botciÎn ziua a 10-a sau a 11-a de la transvazare botcile se recoltează din familiile crescătoare, se pun într-un incubator portabil (sau în lipsa acestuia într-o ladă frigorifică cu pereții termoizolanți, încălzită de la o pungă de cauciuc cu apă caldă) dacă nucleele sunt la distanță mare de familiile crescătoare sau în bucăți de burete prevăzuți cu găuri în care vor intra botcile crescute, acoperiți de o bucată de material textil pentru protejarea botcilor de acțiunea razelor solare, dacă nucleele sunt în imedata apropiere a familiilor crescătoare.

.La introducerea botcilor nucleele se hrănesc cu sirop de zahăr în concentrație 1:1 la care se adaugă FumidilB pentru prevenția nosemozei.

cutiuță pentru matcă

 

La 16 zile de la introducerea botcilor în nuclee se recoltează mătcile, care se introduc în cutiuțe cu șerbet. Cutiuțele se așează într-o ramă de stup ce este prevăzută cu suporturi din lemn. Rama se introduce mai apoi în banca de mătci (o familie orfană, cu multe albine tinere, ce hrănește și îngrijește mătcile pentru o perioadă de timp, până ce acestea vor fi vândute sau folosite în stupină, după necesități). Albinele din banca de mătci se hrănesc din abundență cu sirop de zahăr și turtă proteică iar săptămânal se introduce o ramă cu puiet căpăcit ca să existe, în permanență, albine tinere, producătoare de lăptișor de matcă.