bullet Viața familiei de albine

 

.

.. Viața familiei de albine pe parcursul anului

.Sub influența mediului, în corelație cu succesiunea anotimpurilor, în familiile de albine au loc importante modificări în ceea ce privește numărul de albine din familie, longevitatea acestora, relațiile sociale din interiorul coloniei, etc.

.Ciclul anual al coloniei de albine este strâns legat de succesiunea anotimpurilor, de evoluția vegetației pe parcursul anului, a florei care-i asigură hrana necesară dezvoltării. În funcție de acest ciclu, pe parcursul unui an apicol, se pot delimita următoarele perioade:
 

.. Perioada creșterii albinelor tinere pentru iernare

.Către sfârșitul culesului principal (sfârșitul lunii iulie), puterea familiei de albine începe să scadă. treptat, ajungând la 50% față de începutul primului cules principal.

trântori pe fundul stupului Începând cu prima decadă a lunii august, perioadă în care se înregistrează scăderea simțitoare a culesului, adeseori încetarea acestuia, activitatea de zbor a albinelor precum și intensitatea creșterii puietului se reduce vizibil, totodată înregistrându-se o mortalitate mare în rândul albinelor. Albinele care rămân sunt foarte uzate, matca încetinește mult ouatul și albinele alungă trântorii din cuib. Apariția culesurilor târzii, de nectar și polen, în această perioadă, stimulează ponta mătcii însă intensitatea creșterii puietului nu atinge nivelul din vară. Treptat, albinele care au participat la culesurile de vară, pier.Albinele ce eclozionează în perioada august-noiembrie sunt albinele care vor ierna. Ele trăiesc între 7 și 8 luni. Albinele eclozionate în toamnă vor îngriji și hrăni puietul de primăvară. Deși au vârsta calendaristică mare, aceste albine sunt fiziologic tinere, neuzate. Longevitatea mare a acestor albine se datorează faptului că participă într-o mică măsură la creșterea puietului și la activitatea de cules nectar și polen, și datorită acumulării de rezerve lipoproteice în corpul gras, în urma consumului intens de păstură. Cu rezerve de hrană suficiente în stup și în organism, cu albine tinere,familia este pregătită să intre în perioada următoare,

 

.. Perioada de iernare, a repausului de iarnă

.Pe măsura răcirii timpului, o dată cu scăderea temperaturii sub 12°C, ouatul mătcii, creșterea puietului și zborurile încetează, familia de albine intrând în perioada de iernare, a repausului de iarnă, care începe de din octombrie-noiembrie și se termină în ianuarie-februarie, când matca își reia activitatea și în cuib apare puietul.

stupină iarnaScăderea temperaturii su 12°C la familiile slabe și 8°C la familiile puternice determină albinele să părăsească fagurii laterali și să se restrângă pe fagurii din mijlocul cuibului și să formeze, în dreptul urdinișului, ghemul de iernare, ce are o formă apropiată unei sfere. Albinele au adoptat pentru iernare sfera deoarece aceasta are suprafața minimă raportată la un volum maxim fiind astfel forma perfectă pentru conservarea temperaturii.

.Albinele pe perioada iernii sunt active și se organizează în intervalele dintre faguri, într-o anumită ordine ierarhică. Astfel, la periferia ghemului sunt albinele mai în vârstă, ce stau mai aproape unele de altele și formează "coaja ghemului". Aceste albine acoperă complet intervalul dintre doi faguri, mai ales celulele goale, stând cu capul orientat spre interiorul celulei și cu aripile puțin ridicate, poziție în care rămân nemișcate. Coaja ghemului are o grosime de 2,5-7cm, temperatura menținându-se constantă la nivelul acesteia în jurul valorii de 6-8°C. Albinele din interiorul ghemului se dispun mai afânat și produc căldură, prin mișcări caracteristice de picioare, abdomen și aripi (de aici zumzetul caracteristic ce se aude la ascultarea coloniei).

.În funcție de mărimea populației familiei de albine, perioada din an, temperatura exterioară și starea creșterii de puiet, în ghem se realizează temperaturi diferite. Astfel, de la încetarea pontei și a creșterii puietului și până la reluarea lor, în mijlocul ghemului se realizează temperaturi maxime de 20°C (la 0°C temperatura exterioară) și până la 25°C când afară temperatura este foarte scăzută. Când temperatura exterioară ajunge aproape de 14°C, spre sfârșitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie, albinele se încep să se miște mai activ, produc căldură mai multă iar temperatura din ghem începe să crească. Dacă în interiorul acestuia, când se începe creșterea puietului, temperatura este de 34-35°C, temperatura cojii ghemului, a stratului extern de albine se menține în jurul valorii de 6-8°C. Cât timp sunt în ghem, pe timpul iernii, albinele încălzesc doar ghemul și nu interiorul stupului, diferența de temperatură dintre interiorul stupului și exterior fiind doar de 1-2°C.

.Producerea căldurii în timpul iernii se face pe seama consumului de miere. Albinele se hrănesc cu mierea și păstura care se află doar în fagurii ocupați de ghem. Ele se mișcă în sus, pe faguri, apoi spre peretele din spatele stupului. Cantitatea de miere consumată de o familie normal dezvoltată pe timpul iernii variază între 7 și 10kg. Odată cu apariția puietului, spre sfârșitul iernii, odată cu creșterea temperaturii crește și cantitatea de hrană consumată, iar familia intră în perioada înlocuirii albinelor bătrâne, de toamnă, cu cele tinere, de primăvară.

 

.. Perioada înlocuirii albinelor care au iernat

. În perioada cuprinsă între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie, dacă timpul este prielnic, familia de albine asigurată cu provizii de hrană suficientă și protejată de schimbările bruște de temperatură, matca începe ouatul.

pe mâțișorTemperatura din interiorul ghemului urcă până la 34-35°C, creându-se astfel condiții optime pentru creșterea puietului. Până la zborul de curățire matca depune zilnic între 20-100 ouă zilnic.

După efectuarea zborului și apariția în natură a nectarului și polenului proaspăt, de la plantele melifere cu înflorire devreme și pomii fructiferi, ponta mătcii se intensifică ajungând, în luna aprilie, la o medie de 1000 ouă pe zi.

.La sfârșitul lunii aprilie familia de albine este formată numai din albine eclozionate de curând. Dacă albinele care au iernat pot hrăni doar o singură larvă, având o capacitate de hrănire a puietului foarte redusă, albinele tinere, eclozionate primăvara, pot hrăni 2-3 sau chiar 4 larve. Datorită acestei capacități mari de hrănire a larvelor posedată de către aceste albine tinere, a disponibilității nectarului și polenului proaspăt, a intensificării pontei mătcii, ritmul de creștere, de dezvoltare a familiei de albine se accelerează, familia intrând în următoarea perioadă,

 

.. Perioada de dezvoltare a familiei de albine

.Pe măsură ce vremea se încălzește și în natură apare un cules de întreținere constant, activitatea de ouat a mătcii se intensifică (depune peste 2000 de ouă în 24 de ore), numărul albinelor care eclozionează îl depășește pe cel al albinelor bătrâne, epuizate, care mor, iar populația familiei de albine crește în ritm alert. Dezvoltarea maximă a coloniei de albine se realizează în luna mai-iunie, în perioada de înflorire a salcâmului. Concomitent cu creșterea capacității de secreție la albinele doici a hranei larvare, a lăptișorului de matcă, are loc și creșterea numărului acestor albine tinere. Dacă la începutul primăverii, pentru o albină doică reveneau 3-4 larve, către sfârșitul primăverii se ajunge ca 3-4 albine doici să hrănească o larvă. Se produce astfel un dezechilibru între numărul de albine doici existente în colonie și numărul larvelor de îngrijit, e surplus de doici, care nemaiavând de lucru, de hrănit larvele, își consumă propriul lăptișor produs, ceea ce determină dezvoltarea ovarelor acestor albine. Această modificare de ordin fiziologic determină și modificarea comportamentelor albinelor doici, albinele devin inactive și familia intră în frigurile roitului. Albinele construiesc mai multe botci, pe marginile laterale și de jos a fagurilor, în care matca depune ouă, și hrănesc mai puțin matca care scade în greutate, devine mai ușoară, aptă de zbor.

roi pe creangăOuatul scade brusc iar la puțin timp după ce primele botci sunt căpăcite, deci în preajma ieșirii din botci a mătcilor tinere, matca bătrână împreună cu o parte din albine și trântori părăsesc stupul sub formă de roi. În a 9-a zi după ieșirea primului roi (roi primar), poate ieși al doilea roi (roi secundar) care este mai mic decât precedentul și are matcă tânără, neîmperecheată. De obicei albinele țin captive mătcile tinere în botci, pentru a le elibera pe rând, în funcție de plecarea roiurilor, ceea ce le face pe acestea să "cânte", să emită sunete repetate și ascuțite ce pot fi auzite chiar din afara stupului. Câteodată însă albinele scapă nesupravegheate botcile, iar cu o dată cu roiul pleacă mai multe mătci virgine. La o zi-două după roiul secundar poate ieși al treilea roi și peste o zi al patrulea roi, roirea continuându-se până în momentul în care familia ce a roit va rămâne cu mai puțin de 1kg de albine.

Din cauza inactivității albinelor în perioada premergătoare roitului, cât mai ales din cauza slăbirii familiei de albine prin divizare, tocmai în preajma sau în timpul culesurilor de producție, roitul se soldează cu însemnate pierderi de producție, fapt pentru care este considerat, de apicultorii comerciali, ce urmăresc producția, un fenomen nedorit. Dacă roitul coincide cu perioada culesului mare (principal), recolta de miere este pierdută aproape în totalitate. Culesul principal se referă la înflorirea masivă a principalelor plante melifere care oferă producții ridicate de miere (salcâm, tei, floarea-soarelui). Pentru valorificarea integrală a culesului principal este necesar ca familia să aibă un număr mare de albine, între 60000 și 80000 de indivizi, și să fie ținută în permanență în stare de activitate. Apicultorul trebuie să ia toate măsurile pentru a menține activă familia de albine pe perioadă culesurilor, să se asigure că aceasta este sănătoasă, că are spațiu suficient pentru depozitarea nectarului și a polenului, pentru ponta mătcii și să evite, prin aplicarea diferitelor procedee, intrarea familiei în frigurile roitului. Sezonul de roire naturală durează, în țara noastră, de la sfârșitul lunii mai până către sfârșitul lunii iulie.

Odată cu terminarea culesurilor de producție, pe la sfârșitul lunii iulie, familia de albine intră, din nou, în perioada creșterii albinelor tinere pentru iernare, ciclul se reia.

pagina anterioara  
familia de albine imagine sus
pag.4